Prins între liniştea ozonată a parcurilor cu fântâni arteziene ce reflectă culorile curcubeului şi zgomotul poluat al traficului haotic, între noile clădiri futuriste de birouri (multe din ele însă goale) şi vechile blocuri socialiste, între limuzinele strălucitoare ale nunţilor şi mâna întinsă după un bănuţ a bătrânelului ce înţelege alte timpuri, între ultrasofisticatele
mall-luri unde preţurile au cifre multe şi piaţa de duminică în care carnea proaspătă se vinde direct de pe asfalt, între restaurantele pline de fum şi bunicuţa ce împinge dimineaţa căruţul cu termosuri cu ceai şi prăjituri făcute acasă, între metroul ultramodern şi autobuzele uitate de timp, între bazarul cu toate bunătăţile Asiei şi împrejurimile lui unde ţi se oferă la vânzare orice dar trebuie să ai grijă la buzunare, Almaty încercă să-şi definească independenţa istoriei unui nou mileniu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu