miercuri, 29 octombrie 2014

Hiroshima




Un oraş renăscut din propria cenuşă, care a iertat trecutul dar n-a uitat lecţiile istoriei. Noi le mai ţinem minte?

marți, 28 octombrie 2014

Pregătiri pentru Japonia: Zborul

Din România nu există zboruri directe spre Japonia. Cu escală, opţiunile sunt multiple: Qatar Airways, Austrian Airlines, Turkish Airline, Lufthansa, Swiss Airline, Alitalia sau Air France, ca să menţionez câteva dintre alternative. Preţul biletelor nu diferă prea mult (cu o singură excepţie: Aeroflot, unde costurile pot fi cu aproximativ 30% mai mici). De asemenea, diferenţele sunt mici dacă iei bilet cu 6 luni sau o lună înainte. (Cresc semnificativ dacă vrei să le iei cu două săptămâni înainte de plecare.)

Două aeroporturi internaţionale sunt în apropiere de Tokyo: Narita (la 57 km. de centru) şi Haneda (la 14 km.) Costurile de transfer de la Haneda sunt mult mai mici. În plus, acesta oferă legături foarte bune în interiorul ţării, fiind baza celei mai mari linii aeriene japoneze: ANA (All Nippon Airways).

Pentru această excursie am optat pentru Lufthansa. La ducere:  Bucureşti – München – Haneda. La întoarcere: Hiroshima (cu ANA) – Haneda – Frankfurt – Bucureşti. (ANA este partener Lufthansa. Dacă ne întorceam de la Haneda preţul biletelor ar fi fost acelaşi.)

La ducere, zborul de la București până la München (2 ore) a trecut repede. Aşteptarea pe aeroport nu a fost lungă. Au urmat apoi 11:20 până la Haneda. Mai cu o masă sau un sandvici, mai cu un film sau ceva pălăvrăgeală, mai cu o încercare de somn sau o conectare pe internet (9 euro pe oră sau 15 pentru 24), timpul a trecut.

Drumul de întoarcere a început la ora 7, după micul dejun, cu un drum de 5 minute pe jos la aeroportul Hiroshima. Controlul de securitate al bagajelor a fost făcut înainte de chek-in. Am primit cărţile de îmbarcare până la Otopeni. Şi bagajele ajung direct acolo.

Zborul cu ANA (All Nippon Airways) până la Haneda a fost de o oră. Avionul mare (Airbus 321), cam o treime plin. (Şi sunt 4 curse zilnice!) Personalul amabil. Băuturile sunt gratis, iar masa, dacă doreşti, contra cost (la preţuri mici). Pe drum am avut norocul unei imagini spectaculoase a Muntelui Fuji.

Pe Haneda, transferul de la terminalul de curse interne la cel internaţional a fost rapid. Formalităţi de imigrări. Cu un sandvici şi o cafea, o plimbare (şi ceva cumpărături) prin duty free, plus internet (gratis), au făcut ca cele 3 ore dintre zboruri să treacă relativ repede. Au urmat urmat aproape 12 ore până la Frankfurt. Spre miezul nopţii eram pe Otopeni.

Excursia la Tokyo e deja poveste

sâmbătă, 25 octombrie 2014

Karishma

Poate datorită primei zăpezi din Bucureşti (sau poate nu), la ora 16:30 restaurantul Karishma era gol (şi tot gol a rămas când am plecat după vreo două ore). Ceaiul pe care l-am servit la început, până ne-am strâns toţi, a fost delicios (cu excepţia preţului). Servire bună, atmosferă excelentă (datorată celor ce ne-am adunat în jurul mesei). Mâncarea a avut doar aspectul celei indiene, căci nu am prea regăsit aromele cu care eram obişnuit din alte locuri. (Aşi putea spune: mâncare bună, dar nu indiană.) Preţuri cu 50% mai mari ca la Taj. N-a fost rău, dar la următoarele vizite la restaurante indiene voi încerca alte localuri.

sâmbătă, 18 octombrie 2014

Taxi

Taxiul în Japonia costă cam 2,5 euro pe kilometru (cu o plată minimă de 5 euro). Maşinile sunt modele (destul de) vechi. Opresc, ca să te urci şi cobori, acolo unde ai nevoie, chiar dacă blochează traficul (lucru care însă nu supără pe nimeni). Uşa din spate stânga se deschide şi închide automat. Interiorul este îngrijit, cu scaunele îmbrăcate în huse de dantelă. Nu am remarcat şoferi tineri.

Am luat taxiul în Kyoto ca să ajungem de la hotel la Rokuon-ji. La destinaţie ploua. Mai mult prin semne, şoferul ne-a arătat intrarea în templu, dar a oprit mai departe spunându-ne că de la chioşcul alăturat putem să ne luăm umbrele. Când i-am spus că avem, a ponit pentru încă 20 de metri ca să ne lase la intrare.

duminică, 12 octombrie 2014

Golden Pavilion


Rokuon-ji (鹿苑寺, Deer Garden Temple, Templul Grădini Cerbului) este cunoscut mai puţin după numele său oficial. Atracţia pricipală este Kinkaku (金閣, Golden Pavilion, Pavilionul de Aur). Frumuseţea grădinilor japoneze te lasă fără cuvinte.

vineri, 10 octombrie 2014

Mâncarea de plastic



În Japonia, din vitrinele restaurantelor, fie că sunt modeste taverne de cartier sau somptuoase săli de 5 stele, te îmbie platouri apetisante cu preparate. În ciuda aspectului convingător, acestea au numai rol de prezentare: sunt replici făcute din materiale plastice sau ceară, însă par atât de reale, încât îţi vine să-i spui chelnerului să te servească direct din vitrină.

miercuri, 8 octombrie 2014

Ryōan-ji


Ryōan-ji (竜安寺, The Temple of the Dragon at Peace, Templul Dragonului Meditând) este cunoscut mai ales prin Grădina Pietrelor (Rock Garden, kare-sansui zen garden). O plimbarea în jurul lacului, admirând cadrul natural aranjat meticulos,  este însă la la fel de relaxantă ca şi privitul simetriei aparte a grădinii.

vineri, 3 octombrie 2014

Fuji & Hakone

O excursie oferită zilnic de multe agenţii din Tokyo (printre care şi Gray Line) este cea la Mt. Fuji şi Hakone: cu autocarul pe Fuji până la 5th Station (2300 m, la 1476 de metri sub vârf), masa de prânz la Hakone Lake Hotel, cu telegondola până la Owakudany Valley (pentru o scurtă plimbare învăluiţi de mirosul izvoarelor termale sulfuroase şi pentru vestitele ouă negre de Hakone), traversarea lacului Ashi cu vaporul şi, de la Odawara, întoarcere cu Shinkansenul la Tokyo. Este o excursie interesantă de o zi. (Noi am avut noroc de ceva cer senin atât la Fuji cât şi la Hakone, aşa că am putut admira silueta specifică a celui mai înalt vârf din Japonia.)

joi, 2 octombrie 2014

Atenţie la telefoane

Telefonul mobil a devenit un accesoriu indispensabil care ne-a schimbat (nu ştiu dacă în bine) modul de a fi, de a gândi sau acţiona. Tarifele sunt relativ mici, indiferent dacă folosești telefonul acasă sau peste hotare (în roaming). Dar, peste hotare, tarifele sunt mici doar în Uniunea Europeană. Aşa că mare atenţie la ele pentru alte destinaţii!

De obicei, operatorul mobil îţi trimite un SMS cu tarifele standard. Nu este însă obligat să facă acest lucru şi dacă SMS-ul nu ajunge, nu te poţi plânge că nu ai ştiut.

Pentru Japonia: Tarifele standard de roaming in EUR/min, fara TVA, sunt: apel local 0.76, catre RO 2.22, primit 1.18, SMS 0.38, transfer de date GPRS 11.00/MB. Aşa că atenţie la selfiurile aruncate de-a valma pe Facebook sau la traficul de date de fundal al telefoanelor de ultimă generaţie (nu le spun inteligente¸căci dacă ar fi, s-ar deconecta singure la asemenea tarife): factura poate sări cu uşurinţă peste 200 de euro! (Iar destinaţia fiind în afara Uniunii Europene, nici avertizarea de Bill Shock -avertizare când factura depăşeste 50 de euro- nu este transmisă.)

Alternativele la roaming sunt mult mai ieftine: un minut, spre România, de convorbire Skype-mobil este doar 6 cenţi! Iar reţele wifi gratuite se găsesc în multe locuri de interes (hoteluti, restaurante).