Eforie Nord off-season

	Steaua de Mare
	La Fagmilia

La Famiglia

Adresa	Bulevardul Tudor Vladimirescu 28, Eforie Nord
GPS	N44.062592 E28.638032
web	http://www.pescarialafamiglia.ro/
Meniu	Restaurant pescăresc
Bacșiș	Cât te lasă inima
Impresie generală	Se poate şi mai bine

Am luat:

	Borș de pește (și ardei iute) x 2	34,00 lei
	Guvid prăjit (cu mămăliguță și mujdei)	22,00 lei
	Hamsie prăjită (cu mămăliguță și mujdei)	24,00 lei
	Ciuc Radler (330ml)	7,00 lei
	Apă plată Dorna (330ml)	6,00 lei
	Titamisu x 2	24,00 lei

Inegalabila Românie

Prins pe nepregătite în mijloc de noapte de vară, în mijloc de câmp, de o ploaie torențială de cod galben, orice ai face, vei ajunge acasă ud leoarcă și plin de noroi. Dar depinde doar de tine starea de spirit în care ajungi. Depinde de ce vrei să vezi după trecerea ploii: noroiul gros prin care mergi sau cerul clar spuzit de miracolul stelelor.

Întotdeauna este vorba de alegere. Te poți lamenta la jumătatea goală a paharului sau o poţi privi pe cea plină (ca apoi să încerci  să-l umpli pe tot). Cum vezi acum viitorul, aşa îl vei avea!

Cum este România de astăzi? Este aşa cum alegi tu să o vezi şi să o proiectezi în viitor.

Ceramica de Horezu, Oboga, Marginea sau Corund, Putna şi albastrul de Voroneţ, Delta Dunării şi răsăriturile de soare la Marea Neagră, zimbrii de la Haţeg şi caprele negre din masivul Siriu şi Munţii Retezatului, Groapa Ruginosa şi Râpa Roşie, salina Turda, lacul Bolboci, lacul Bâlea, Transfăgărăşanul şi Transalpina, Cascada Cailor şi Cascada Evantai, Muzeul Goleşti sau cel al Satului din Curtişoara, valea Ialomiţei, a Jieţului sau a Trotuşului, Cazanele Dunării,  Grădina Zmeilor, barajele Vidraru şi Bicaz, aşezările rupestre de la Aluniş, Focurile Vii de la Lopatari şi mina de petrol de la Sarata-Monteoru, Muzeul  Chilimbarului, cheile Nerei şi cele ale Oltețului, Peștera Muierilor și Peștera Urșilor.  Lista frumuseților naturale și a celor create de mâini meștere este lungă. Cu siguranță fiecare va găsi un loc pe care-l iubește neinclus mai sus. Care este alt tău? (Al meu, e pădurea din apropierea satului bunicilor.)

România este inegalabilă prin frumuseşea şi noroiul ei, prin oamenii ce o înfrumuseţează sau o urâţesc, prin peisajele mirifice şi pădurile tăiate, prin albastrul curat al aerului de munte şi poluarea oraşelor. Cum vrei să fie inegalabila Românie de mâine? Tu ce alegi: noroiul sau cerul clar spuzit de miracolul stelelor?

August în Nord

Album de vacanță	Start	Spre Marea Baltică
Hestia Hotel Laulasmaa Spa	O nouă zi	Un pic de istorie
O mare limpede ...	... dar rece!	Șahul din pădure
În natură	Liniștea pădurii	Autobuz
Hop-on hop-off	Zoo: de ce?	Croșeta
Dulce și răcoritor	Un albastru infinit	La marginea mării
Amintiri	Liniște	Estonianul
Rece	Dor de ducă	Necunoscut
La umbră	Bucătărie estoniană	Pe data viitoare

Estonianul

• Este relaxat
• Este conectat cu natura și viața cotidiană, nu cu telefonul mobil
• Nu poartă blugi rupți
• Poartă haine fabricate în Bangladesh
• Este prietenos
• Nu vorbește în rusă decât dacă este întrebat
• Nu salută și nu răspunde la salut dacă-l întâlnești pe poteca din pădure
• Știe să tricoteze
• În autobuz, oferă locul persoanelor mai în vârstă
• Nu se supără dacă nu-i dai bacșiș (dar, în zona turistică, e scris pe bon cât înseamnă 10%, 15%, 20% și 25% din consumație)
• Nu claxonează și nu este nerăbdător în trafic; nu circulă cu viteză mult mai mare decât cea legală
• Este preocupat de reducerea deșeurilor de plastic (și de reciclare, în general)
• Face supe delicioase și gătește excelent peștele

Croșeta

În centrul vechi din Tallinn, mult mai aglomerat ca aeroportul Henri Coandă la ora 6 dimineața, sunt multe magazine de tricotaje. Au la intrare păpuși ca să te atragă.

Zoo: de ce?

Grădina Zoologică din Tallinn este mare, verde și pare neîngrijită (cu tufe crescute haotic, blocând vederea la țarcuri). Ursul alb și elefantul sunt triști în curțile lor betonate. Cu dezvoltarea actuală a tehnicii de realitate virtuală, de ce mai avem animale închise în cuști la Zoo?

În natură

Laulasmaa este la 35 de kilometri de Tallinn. În zonă, totul pare o imensă pădure, întretăiată de câteva drumuri asfaltate și nenumărate poteci. De pe drum, satele le ghicești după stațiile de autobuz (ce par plasate în mijloc de nimic, dar, privind cu atenție, găsești casele pitite printre copaci). Câte un magazin universal, cu parcarea pe jumătate plină, îți sugerează și el că în apropiere ar trebui să fie un sat. Casele nu se înșiră pe șoseaua națională.

Limpede și rece

Față de canicula din țară, aici e răcoare. La 22 de grade, cum nu e vânt, soarele arde pe plajă. (La umbră ai o ușoară senzație de frig.) Marea e limpede, dar la 15 grade ale apei nu sunt înotători temerari ci doar iubitori ai sportului cu placa, bine protejați de costumele de neopren.

Ca o curiozitate, din punctul meu de vedere, pe nisipul plajei nu am găsit nicio scoică.

O nouă zi

Marea vieții mângâie leneş nisipul zilelor de azi. Privind în urmă vedem paşii ce i-am făcut până acum, unii şterşi de apa veşnic în mişcare, alţii parcă mai putrenic puşi în evidenţă de valurile nărăvaşe. În faţă se întinde nisipul dornic de a reţine, cât de mult va putea, noile noastre urme. Furtunile trecutului au rămas în urmă. Viitorul se întinde promiţător înainte, dar numai când va deveni trecut vom şti cât de liniştit a fost.

Privim în urmă şi judecăm ce am făcut, ce am văzut, ce am primit şi ce am dat. Privim înainte curioşi să aflăm ce descoperim.

Trecutul nu-l putem schimba. Să învăţăm din el şi să facem în aşa fel încât să ne bucurăm de prezent şi să fim încrezători în viitor. Nu trebuie să ne pară rău de ceea ce a fost, de ceea ce n-am făcut, ci trebuie să mulţumim pentru locul în care am ajuns. Este singurul punct din care acum putem pleca mai departe. Să privim minunile simple din jurul nostru şi să învăţăm, din tot ce ne-nconjoară, cum să fim mai buni, mai frumoşi, mai întelepţi şi mai iubitori. Să ne oprim o clipă din goana zilnică şi să ne bucurăm de ceea ce avem acum, aici.

Apusul zilei de azi marchează un nou început: ziua de mâine este promițătoare.