marți, 29 martie 2011

Noiembrie 2003: Amintiri din Cipru

Oricat ar parea de paradoxal, problema cea mare aici e ... frigul!

Nu vara este cea care ne da de furca, ci iarna. Vara te ajuta mult aerul conditionat, marea care e aproape, muntele care nu e departe si obisnuinta. Umezeala te "omoara" de multe ori, dar nu prea stai in soare si in locuri neclimatizate. (Pot sa spun ca in Bucuresti, unde vara asta am prins temperaturi de 38 de grade, datorita faptului ca umezeala e mai scazuta, mi s-a parut mult mai bine!)

Iarna e ... cald (daca se poate numi cald o vreme cu temperaturi de 2 grade noaptea si 10 ziua). Partea proasta e ca cipriotii isi construiesc casele parca numai pentru vara: izolatiile sunt inexistente iar un sistem central de incalzire e un adevarat lux. Asa ca, venit de la serviciu, te asteapta o casa-pestera. Trece ceva timp pana incalzirea electrica aduce temperatura la cote normale. Umezeala iti da si ea de furca (iarna ploua mult). Marea e tot aproape (dar nu te incalzeste cu nimic) si muntele tot nu-i departe (cu putin noroc gasesti ceva zapada pe varfuri). Asa ca aici preferam vara!

Daca n-ar fi stressul de la serviciu, aici m-asi putea crede la ... pensie: in Cipru nu se intampla nimic si totul se misca in ritm de "siga-siga" (incetul cu incetul). Asteptam cu nerabdare aderarea la EU (1 mai 2004). Sper ca asta sa duca la schimbarea legilor (oarecum rigide) si sa ne permita o stabilitate mai mare. Suntem optimisti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu